Cartea junglei

Dincolo de dealurile lui Mowgli, cartea se deschide spre alte vieți. O focă albă pe nume Kotick, născută pe plajele înțesate ale nordului, îi vede pe oameni ucigând cu bâta pe cei de-un neam cu ea și petrece ani întregi străbătând oceanele în căutarea unei insule unde focile să poată trăi neîntinate de vânători. O mangustă tânără, Rikki-tikki-tavi, purtată de ape în grădina unei familii engleze, înfruntă întreaga casă a cobrelor. Un băiat-elefant este dus într-o noapte cu lună să vadă ceea ce puțini oameni au văzut vreodată. Fiecare întâmpină curajul, legea și chemarea căminului în propria sa tonalitate.

Kipling scrie într-un registru când mitic, când duios, plin de lumina focului și de mări fosforescente, cu cetăți în ruină ce se înalță ca niște faguri goi umpluți cu întuneric, cu o poiană bătătorită de sute de picioare nevăzute. Există comedie într-un catâr trufaș și în vacile de mare care se pleacă, dar există și primejdie adevărată, iar fiarele vorbesc cu o gravitate care face ca jungla să pară cârmuită de ceva mai vechi decât frica.

În miezul ei se află un băiat care învață cât te costă să devii bărbat. Sunt povești despre felul în care sălbăticia își găsește rânduiala și despre harul ciudat de a-ți afla propriul drum atunci când nicio haită nu te primește cu totul. Ușa rămâne deschisă.